În urmă cu câteva decenii, piata antichitătilor din Londra a fost puternic zguduită de una din cele mai mari escrocherii ale timpului, al cărei obiect a fost o celebră statuetă orientală, din aur masiv, de mare valoare, aflată în posesia unuia dintre cei mai cunoscuti negustori din metropolă.

Într-o zi acesta primeste un telefon de la directia hotelului Astoria, prin care este invitat să viziteze în interes de afaceri un magnat american, aflat în trecere prin Anglia. Negustorul de antichităti se conformează, soseste în luxosul apartament al magnatului, unde este primit de secretarul acestuia care îi comunică dorinta patronului său de a achizitiona pretioasa statuetă. I se spune că pretul nu contează. Tentat de afacere, anticarul se arată dispus să cedeze vechea operă de artă pentru suma de 100000 de lire. Omul, însotit de o pază puternică, aduce statueta, este introdus la bogatul american, care - când află pretul acceptat de secretar - se arată surprins de mărimea sumei si ezită să cumpere statueta. Totusi până la urmă, coplesit de frumusetea acesteia, semnează cecul, spre bucuria negustorului de antichităti, care la afacere câstigase nu mai putin de 25 la sută.

Considerând că are o zi norocoasă, anticarul se grăbeste să-si investească cecul în câteva tablouri de valoare. La această nouă afacere negustorul de tablouri câstigă si el 25 la sută. La rândul său, negustorul de tablouri cumpără câteva bijuterii pretioase, iar bijutierul realizează si el un beneficiu de 25 la sută. În sfârsit, din mână în mână, cecul ajunge la cel de-al zecelea negustor. Toti negustorii prin mâna cărora a trecut cecul au obtinut câte un câstig de 25 la sută.

Toată lumea era foarte multumită de câstigul realizat. Iată însă că ultimul negustor descoperă că cecul este fals! Magnatul american, în realitate un escroc de mare clasă, îsi luase de mult tălpăsita. Al zecelea negustor, cel care rămăsese cu cecul fără nici o valoare, l-a dat în judecată pe cel de-al nouălea negustor: acesta din urmă l-a actionat în judecată pe a optulea si asa mai departe, primul fiind dat în judecată de cel de-al doilea. Dar primul pe cine să mai dea în judecată?

Si iată, după zile si nopti de frământare, acestuia îi vine o idee. O împărtăseste celorlalti nouă negustori, care, atât respectului ce-i purtau, cât mai ales pentru că prin solutia găsită nimeni nu păgubea, ci dimpotrivă, toti rămâneau în câstig, acceptară solutia în unanimitate. Stiti cum a fost rezolvată problema?

Suma iniţială se recuperează din cei 25% câştigaţi la fiecare tranzacţie.

A fost odată ca niciodată, că dacă n-ar fi nu s-ar povesti. Plecase Făt-Frumos la drum lung să găsească izvorul apei vii. Tot mergând si iarăsi mergând, fără odihnă, ajunse la o fântână lângă care stătea un mosneag însetat. Coborî inimosul în fântână, îi dădu mosneagului să bea, iar drept răsplată acesta îi arătă încotro să se îndrepte pentru a ajunge unde voia. Si îl mai povătui mosneagul pe fecior să aibă mare grijă atunci când va trece prin Pădurea fermecată, întrucât acolo va fi în mare primejdie să se rătăcească.

- Întreba-voi pe unul ori pe altul, om sau lighioană - răspunse degrabă Făt-Frumos.
- Degeaba vei întreba - i-o tăiase mosneagul. În acea pădure sunt două feluri de vietăti. Unele îti vor arăta calea cea bună, iar altele, slujitoarele zmeului, vor încerca să te rătăcească, răspunzându-ti tocmai pe dos la întrebarea pusă. Or, n-ai de unde sti care-s fiinte bune si care-s rele.

Făt-Frumos multumi mosului si porni mai departe la drum până ce ajunse în Pădurea fermecată.

- Încotro este drumul spre izvorul apei vii? - întrebă Făt-Frumos pe prima fiintă întâlnită.
- Iată, într-acolo! - îi răspunse aceasta.

Dar Făt-Frumos nu stia pe unde s-o apuce. Dacă-i fiintă bună, atunci mi-a arătat drumul adevărat - socoti el. Dar dacă-i dintre cele rele, atunci mi-a răspuns tocmai pe dos. Asa că s-a asezat pe o buturugă să chibzuiască.

N-a zăbovit prea mult însă, pentru că pe dată i-a venit în minte ce anume întrebare să pună următorului întâlnit, astfel încât - fie că aceasta spune adevărul fie că-l întoarce pe dos - să fie totusi drumul cel bun. Care este întrebare cu tâlc?

"Daca ti-as cere sa-mi arati drumul spre apa vie, incotro m-ai indrepta?" (foarte veche şi de demult) ... sau isi ia GPS.

Un arab, murind, lasa mostenire 17 camile, care sa fie impartite precum urmeaza: primul fiu primeste 1/2 din numarul de camile, al doilea 1/3 si ultimul 1/9. Cum sa faca fara a taia camilele?

Adaugi o cămilă şi ies calculele fără a fi nevoie de ea. Data viitoare, te rog insistent, foloseşte forumul pentru astfel de probleme. Şi aşa e cam pustiu.

Muie Rapid,Dinamo,Timisoara? sau? Ca sa imi dau seama ce esti!

Nu.

in viatza toate lucrurile sunt relative.......

Concret spus.

Cocosu are pu*a?

Da. Şi... era fericit măcar?

Cat de mic e un ou mic?

E în funcţie de vestimentaţie.

Astazi vine Mos Nicolae?

Nu ştiu, dar tare haz o să fac de puştanii mei, care sunt atât de nerăbdători, dacă nu o să apară. Şi am o presimţire.

sunt rusinoasa cum sa scap de rusinee?

Nişte zamă de varză.

pestele inoata

Există şi anumiţi peşti care pot executa un zbor planat cu ajutătorul înotătoarelor pectorale cât ai zice peşte.

Comentarii înfocate recente: